Transformarea restaurantului Anika în Anika Fried Chicken e una dintre poveștile acelea despre cum planul de acasă nu se potrivește cu cel din târg. Sau, pe scurt, o poveste despre adaptare. Ei s-au deschis în februarie 2020, la puțin timp înaintea declararii stării de urgență.
După ce am sunat să fac rezervare lângă încălzitor, mă sună înapoi să-mi spună că ei nu mai au vechiul concept de „fine dining”. Eu le-am zis că e ok, ne plac prăjelile.
Rămân Fata Simplă de la Ţară și pentru o perioadă și așa inconfortabilă, aleg ”comfort food”, adică o prăjeală sănătoasă. Chiar sănătoasă, căci cei de la Anika Fried Chicken folosesc pui de fermă dat prin toate gustoșeniile, ca să facă o crustă crocantă. Observ că şi ei se descriu ca având comfort food. E mare lucru să transmiți chiar ceea ce spui prin a ta prezentare.
Tot ce vrei, ca mai apoi să te lingi pe degetele înghețate de frig, dacă vrei să iei masa în oraş.
Am ajuns pe la Anika ieri, 5 noiembrie 2020. Probabil prima sâmbătă în București cu ceață, cer mohorât și-un frig care ți se băga pe sub piele. Hai să zicem că nu era chiar vreme de stat la terasă, dar vreau să păstrez, chiar și cu prețul înghețării fundului, bruma aia de realitate. Vreau să pot ieși undeva la prânz.
Pe Anika mi i-a recomandat prima dată Facebook-ul săptămâna trecută. Apoi i-am găsit pe o listă de restaurante cu încălzitoare. Ei bine, ei au deocamdată un singur încălzitor pe terasă. Au comandat 4, dar e cererea atât de mare, încât a venit doar unul. [Afacere cu încălzitoare trebuia să ne facem!]
Și pentru că tipul și calitatea încălzitoarelor devin un criteriu, vă pot spune că alte restaurante-s mult mai dotate la capitolul ăsta. Campionii detașați sunt: Energiea, Expirat ori Alt Shift, însă ăștia n-au avut ghinionul să se bage în business la început de pandemie. Nu-s nici chiar în liga în care ar fi fost Anika în afara pandemiei.
Nu știam asta, dar Anika nu și-a propus, prin februarie, să aibă o bucătărie bazată pe porții de pui prăjit. Ăsta-i meniu de pandemie și de take away. Planul lor ”de-acasă” e explicat pe site https://anikarestaurant.ro/, doar că apoi au ajuns ”în târg” și planul s-a schimbat.
Nu știam nici că Alex Dumitru, chef-ul premiat de Gault & Millaut în 2019, pe care io l-am stalk-uit puțin la vremea aia, gătește aici.
Habar n-am dacă pe ei îi bucură comparația, dar probabil cam ăsta era gustul puiului făcut de Colonelul Sanders, fondatorul KFC, la începuturi. Habar n-am nici dacă ei preferă clienți din categoria bon vivant, care pot aprecia fine dining-ul, sau fete simple de la țară care preferă să mânânce cu mâna.
Nu știam cele ce trebuiau știute, căci mă obosește să fiu genul ăla de gurmand implicat. Sunt doar un om care se lasă la voia întâmplării, dar care are norocul să descopere povești și cetățeni pasionați, ce lasă o urmă pe acolo pe unde trec.
Dacă vreți să vedeți ce gustoas este astăzi puiul de la Anika, tre’ să comandați cât mai ține pandemia asta, căci nu se știe dacă vor continua să facă asta când vom reîncepe să ne adunăm cu toții la o vorbă și la un pahar de vin în oraș. Înțeleg că sunt pe Tazz, Glovo și Bolt Food.
Închei cu un banc din popor, care cumva mi-a scăpat în această viață, dar pe care ni l-a spus ospătarul:
Care-i cel mai bun vin?
Vin la tine diseară
Care-i cel mai prost vin?
Vin degeaba.
Am râs.
La mine la Moldova, circulau alte bancuri cu vinul pelin, vinul de Segarcea și vinul de Jidvei. Dar astea nu-s de spus pe Facebook, că ne luăm report. Și-ar mai fi un banc potrivit acum că servesc pui mâncabil cu mâna, dar gata. Să păstrăm manierele și să nu fim de la Moldova.
Deci comandați și mâncați cât mai aveți timp! E pui în limited edition.
