Se ia grup de dansatori plini se speranţă, gata să plece către un super gig la New York, se condimentează cu câţiva băieţi şi fete foarte horny, printre ei se adaugă nişte gay după gust, se presară un vârf de cuţit de incest şi se lasă la dospit într-o baie de LSD. There you have it: reteţa perfectă către o casă de nebuni.
Am văzut review-uri în care Climax era trecut in categoria musical, doar pentru că are muzică şi dans. În ziua în care Gaspar Noé va face musicaluri, Stephen King va scrie cărţi pentru copii.
Oamenii spun că la filmele lui Gaspar Noé ar trebui să te uiţi drogat. Nope, nu e nevoie, căci regizorul te va aduce într-o stare foarte aproape de transă. Noé a spus că face filme ca o formă de psihoterapie. Pentru el, nu pentru spectator. De la Irreversible, cu cea mai violentă scenă de viol din cinematografie, până la Love ori Enter the Void, Noé te va purta mereu într-o cursă psihedelică. O orgie vizuala din care vrei să scapi, dar în acelaşi timp te hipnotizează.
Climax este un film despre scurtul drum de la creaţie către haos. Omul are capacitatea să construiască şi apoi, sub influenţa unor substanţe diverse (aici LSD), pierde controlul şi distruge.
Dansul este un ritual erotic şi o formă de exprimare care n-are nevoie de multe cuvinte. Obsedat de dansatori „foarte buni” Noé a ‘recrutat’ dansatori găsiţi online, inclusiv contorsionişti, pe care i-a pus să improvizeze. Singurul actor cu acte este Sofia Boutella, o tipa supersexy, care a dansat pentru Madonna, printre altele şi apoi s-a îndreptat către actorie. O mai găsiţi în Kingsman, Atomic Blonde şi mai ales în The Mummy (2017).
La finalul lui Climax sala a plecat într-o linişte de priveghi. 10 min. nu prea iţi vine să vorbeşti, ci doar să te bucuri de aer, de lumină şi de viaţa banală a oraşului. Vrei să te întorci într-un mediu familiar, ca să-ţi revii din semişoc.
Gaspar Noé ştie să te transforme într-un claustrofob. În lumini neon, pe muzică electro, cu mişcări ameţitoare de cameră, cadre upside down şi scene filmate în one take, până la final vei la fel de ameţit ca dansatorii şi la fel de dornic să scapi, să ieşi să te salvezi.
La final, merită să ne amintim de La La Land, un adevarat musical, dar şi de speiş, un drog adevărat, nu prostii.
Enjoy şi ai grijă ce consumi!
